Cum ne influenteaza neiertarea si cum reusim sa iertam cu adevarat
Mantuitorul a aratat in multe randuri importanta iertarii fata de semenii nostri, si aceasta iertare apare si in rugaciunea " Tatal nostru ". Daca insa tinem in suflet neiertarea, ea ne va influenta comportamentul viitor. Chiar daca ulterior acea persoana va actiona bine fata de noi, noi vom percepe acest bine amestecat cu ceva negativ care vine din trecut. Acelasi lucru se poate intampla si in interactiunea cu alta persoana care ni se pare ca seamana sau are un comportament asemanator cu cea care ne-a gresit. Rezultatul este ca in loc sa percepem corect ceea ce se intampla in prezent, proiectam trecutul asupra prezentului si reactionam in consecinta. De multe ori purtam neiertarile in suflet ani intregi si nici nu mai stim de unde provin, considerand ca acesta este modul nostru natural de a fi ; unele dintre ele vin chiar din copilarie. Iesirea din aceasta situatie se face doar prin iertare.
Daca cineva ne greseste sau ni se pare noua ca ne greseste, acest lucru se intampla pentru ca nici un om nu e perfect ; nici noi nu suntem perfecti. Dar toate aceste interactiuni gresite au o cauza, nimic nu se intampla din senin. Faptul ca cineva greseste fata de noi e determinat de o anumita imperfectiune a noastra care a atras acest tip de interactiune asupra noastra. Intelegand acest lucru, ne e mult mai usor sa iertam.
Iertarea e un atribut al lui Dumnezeu si putem ierta pe altii fiind in comuniune cu El. De aceea pentru a ierta pe cineva ne situam in fata Mantuitorului sau langa Maica Domnului, acolo unde simtim mai puternic legatura. Incepem prin a ne cere iertare pentru acele greseli, imperfectiuni ale noastre, tot ceea ce este negativ in noi, care au atras interactiunea negativa asupra noastra. De asemenea ne cerem iertare si ne pare rau pentru tot ceea ce aceste imperfectiuni ale noastre au determinat negativ in toti semenii nostri de-a lungul timpului. Apoi multumim Domnului sau Maicii Sale pentru ca ne-a iertat si le daruim toata iubirea noastra. Daca aceste lucruri le-am facut din tot sufletul, simtim o usurare adevarata si odata cu ea dispare si neiertarea fata de persoana care ne-a gresit intrucat aceasta era o consecinta a imperfectiunilor noastre. In momentul in care ne-am deschis sufletul daruind iubire, ni se raspunde tot cu iubire, lumina.
Aceasta lumina pe care o primim cand ne-am eliberat de neiertare contine in ea si informatia cum ar trebui sa ne comportam, sa reactionam pentru ca acest tip de interactiuni negative sa nu se mai produca asupra noastra. De asemenea contine si informatia despre care e atitudinea noastra corecta in cazul in care mai avem de-a face cu astfel de interactiuni : ele nu trebuie sa lase nici o urma negativa asupra noastra ( daca interlocutorul proiecteaza ceva negativ asupra noastra, lasam toata energia negativa sa se scurga si nu inmagazinam nimic sub forma de neiertare). Mai mult, raspunsul nostru trebuie sa determine ceva pozitiv in interlocutorul nostru, astfel ca el sa invete intr-un mod cat mai armonios cum sa nu mai produca astfel de interactiuni negative asupra nici unuia din semenii sai.
